PENTRU AVVA EVPREPIE

1 ) Zis-a avva Evprepie: avand intru tine ca este Dumnezeu credincios si puternic, crede intru Dansul si te vei impartasi de cele ale Lui. Iar de defaimezi, nu crezi. Si toti credem ca toate sunt Lui cu putinta, dar si intru lucrurile tale crede Lui, ca si intru tine face minuni.

2) Acestasi pradandu-se, ajuta impreuna pradatorilor. Iar dupa ce au incarcat ei cele din iauntru si-au lasat toiagul lor si indata ce l-a vazut avva Evprepie, s-a mahnit si luandu-l alerga inapoia lor, vrand sa li-l dea. lar aceia nevrand sa-l primeasca, ci temandu-se sa nu li se intample ceva, intalnind el pe unii, care mergeau pe aceeasi cale, ii poftea sa le dea lor acel toiag.

3) A zis avva Evprepie: cele trupesti sunt materie. Cel ce iubeste lumea, iubeste sminteala si impiedicarile. Deci de se va intampla sa se piarda candva ceva, aceasta trebuie sa o primim cu bucurie si cu marturisire, fiindca ne-am izbavit de griji.

4) Un frate a intrebat pe avva Evprepie pentru viata. Si a zis batranul: iarba mananca, cu iarba te imbraca, pe iarba te culca ( adica toate le defaima ), iar inima castig-o de fier.

5) Un frate a intrebat pe acest batran, zicand: cum vine frica lui Dumnezeu in suflet ? Si a zis batranul: de va veni omul smerenie si neagoniseala si neosandire, vine la el frica lui Dumnezeu.

6) Acestasi a zis: sa petreaca cu tine pururea frica lui Dumnezeu si smerenia si lipsa de bucate si plansul.

7) La inceputul sau avva Evprepie a mers la un batran si a zis lui: avvo, spune-mi un cuvant, cum sa ma mantuiesc ! Iar el i-a zis: de voiesti sa te mantuiesti, cand vei merge la cineva, sa nu apuci mai inainte sa graiesti, pana nu te va intreba, iar el pentru cuvantul acesta umilindu-se, a pus metanie, zicand: cu adevarat multe carti am citit si acest fel de invatatura nu am cunoscut. Si mult folosindu-se, s-a dus.